Tulburarea de adaptare
Tulburarea de adaptare reprezinta o stare de suferinta subiectiva si de afectare emotionala, interferand de obicei cu performantele si functionarea sociala. Boala se dezvolta in urma unui sir de evenimente stresante sau a unui eveniment unic (stresor). Factorii cauzatori pot fi reprezentati de orice tip de situatie strasanta, precum un accident de masina, existenta unei boli, un divort, sau chiar o anumita perioada a anului (ex. Craciunul).
Tulburarea de adaptare este diferita de tulburarea de stres post-traumatic, care apare in general ca reactie la un eveniment in care viata a fost pusa in pericol si poate dura o perioada mai indelungata de timp. Debutul tulburarii se petrece de obicei in decurs de 3 luni de la evenimentul stresant sau schimbarea de viata, iar durata simptomelor nu depaseste in general 6 luni.
Tulburarile de adaptare sunt frecvent intalnite, si pot afecta orice persoana, indiferent de sex, varsta, rasa, sau stil de viata. Prin definitie, acest tip de tulburare are o dura relativ scurta de evolutie, cu exceptia cazurilor in care pacientul este expus in mod recurent la factorul cauzator (ex. un copil care este abuzat fizic in repetate randuri).
Principalele simptome ale tulburarii de adaptare:
Persoanele afectate de tulburarea de adaptare pot prezenta o gama variata de simptome. Modul in care acestea se combina depinde de subtipul tulburarii, de personalitatea si de apararile psihologice ale pacientului. Printre manifestarile ce pot fi prezente in cadrul tulburarii de adaptare se numara:
- pierderea sperantei;
- tristete;
- depresie;
- plans;
- anxietate;
- ingrijorare;
- cefalee si dureri de stomac;
- retragere sociala;
- inhibare;
- absenteism;
- vandalism;
- violenta;
- comportament agresiv;
- tentative de suicid;
- utilizarea excesiva a anumitor subtante (ex.alcool, narcotice).
