Sindromul Aspenger
Sindromul Aspenger este definit ca o tulburare pervaziva de dezvoltare. Tulburarile pervazive de dezvoltare reprezinta un grup de afectiuni caracterizate prin doua trasaturi specifice: afectarea interactiunii sociale si probleme de comunicare, atat verbala cat si nonverbala. Copiii cu sindrom Aspenger invata sa vorbeasca la varsta normala si adesea prezinta abilitati verbale peste medie. Au un nivel de inteligenta normal sau peste medie si se pot hrani si imbraca singuri. Cele mai specifice trasaturi ale sindromului sunt problemele legate de interactiunea sociala, in special in a lega prietenii cu alti copii; dificultatile in comunicarea nonverbala (ex. expresivitatea faciala); obiceiuri verbale ciudate, precum repetarea cuvintelor sau frazelor sau vorbirea pe o tonalitate joasa; o lipsa aparenta a bunului simt si o fascinatie fata de subiecte ciudate sau obscure (ex. partile componente ale unui ceas, orarul trenurilor, informatii astronomice, etc.) care pot inhiba interesul copilului fata de alte interese.
Desi sindromul Aspenger nu este o afectiune fizica propriu-zisa, o parte dintre copiii cu aceasta boala sunt stangaci si efectueaza miscari fizice repetitive ciudate. De asemenea, pot prezenta comportamente ciudate sau excentrice, precum trosnitul degetelor sau datul degetelor peste cap, sau leganatul pe loc. Unii copii cu sindrom Aspenger sunt anormal de sensibili la luminile puternice, sunetele zgomotoase si modificarile de temperatura.
Incidenta precisa a sindromului Aspenger nu este cunoscuta, deoarece nu toti medicii sunt de acord cu definitia exacta a bolii. Unii cred ca sindromul Aspenger este o forma de autism, in timp ce altii il considera o afectiune distincta. Estimarile variaza intre 1 la 250 si 1 la 10000 de cazuri. Ce se cunoaste sigur este ca frecventa bolii este de 4 ori mai crescuta la baieti decat la fete. Se considera ca sindromul Aspenger afecteaza toate rasele si etniile in mod egal.
Principalele cauze ale Sindromului Aspenger:
Cauza sindromului Aspenger nu este cunoscuta. Unii experti considera ca boala se dezvolta in cursul nasterii, datorita aportului scazut de oxigen la nivelul creierului copilului. O alta teorie afirma ca boala are etiologie genetica deoarece se intalneste in cadrul aceleiasi familii. Insa, pana in prezent, nu a fost identificata o gena specifica care sa cauzeze aparitia bolii.
Principalele simptome ale Sindromului Aspenger:
Simptomele sindromului Aspenger variaza intr-o oarecare masura in functie de varsta copilului.
Copiii mici prezinta probleme in intelegerea elementelor de baza ale interactiunii sociale. Ei isi pot dori prietenia altor copii insa sunt incapabili de a-si face prieteni. Simptomele bolii devin in general mult mai evidente in cursul primilor ani de scoala. In aceasta perioada comportamentul ciudat, stangacia, dificultea in a privi in ochi pe interlocutori, si interesele excentrice ingreuneaza legarea prieteniilor. Desi copilul invata limbajul cu usurinta, el poate vorbi intr-un mod mai galagios, rapid sau neclar. De asemenea, copiii cu sindrom Aspenger sunt extrem de literali in folosirea limbajului; adesea nu inteleg utilizarile simbolice sau umoristice ale vocabularului (de ex. expresii ca "ploua cu galeata").
Adolescenta este una dintre cele mai dificile perioade ale vietii, deoarece interactiunile sociale sunt mult mai complexe la acest grup de varsta si necesita abilitati sociale mult mai bune. In plus, adolescentii cu sindrom Aspenger sunt adesea naivi si pot fi manipulati si inselati cu usurinta de catre colegii lor. Adultii sunt de regula capabili sa isi termine studiile si sa isi gasesca un loc de munca. O parte dintre acestia devin studenti de exceptie. Dificulatile principale ale barbatilor cu sindrom Aspenger sunt legate de viata personala si mariaj. Acestia isi pot dori foarte tare sa se casatoreasca si sa intemeieze o familie insa nu pot intelege complexitatea interactiunilor sociale asociate cu o relatie ce duce la mariaj. Un barbat cu sindrom Aspenger poate deveni un chirurg sau un muzician desavarsit, insa locuieste cu parintii pana la varsta de 50 de ani.
Bolnavii cu sindrom Aspenger prezinta o durata de viata normala, insa sunt mai predispusi la a dezvolta diferite afectiuni, precum tulburari de nutritie, depresie, schizofrenie sau sindrom Tourette. Daca boala se asociaza cu alte tulburari mentale acesti pacienti prezinta un risc mai crescut de suicid.
