Boala Hidatica sau Hidatidoza
Hidatidoza sau echinococcoza este o zoonoza (o boala a animalelor ce poate afecta si omul) care are ca agent etiologic parazitul Echinococcus granulosus (cand afectiunea se manifesta sub forma unui chist – chistul hidatic) sau Echinococcus multilocularis (in tipul alveolar de boala, cu multe chisturi mici ce creeaza aspectul de « miez de paine »). Forma chistica se manifesta de obicei dupa infectia de la cainii de companie si este mai usoara decat forma vacuolara care de obicei este contactata prin vanat sau fructe de padure nespalate (agentul etiologic se afla in randul animalelor de padure : vulpe, lup etc). Forma vacuolara este mai severa decat cea chistica.
Parazitul adult, Taenia echinococcus, se afla in intestinul cainelui. Este capabil sa produca 600-800 de oua. Aceste oua sunt eliminate, si, daca intra accidental in contact cu organismul uman pot declansa boala. Ele sunt partial digerate si astfel elibereaza embrionii (acest proces are loc in intestinul subtire). Embrionii sunt capabili sa penetreze peretele intestinal si sa ajunga in torentul sngvin. Sunt vehiculati circulator si ajung la nivel hepatic, unde se opresc mecanic datorita dimensiunilor mai mari decat diametrul capilarelor hepatice (nu pot inainta). In ficat, embrionii vor forma chisturi. In cazul in care embrionii reusesc sa treaca de bariera capilara hepatica, ajung in plaman, iar din plaman intra in circulatia sistemica si pot infecta practic orice viscer (creier, rinichi, splina) chiar si muschii scheletici si oasele (desi mai rar).
Parazitul adult, Taenia echinococcus, se afla in intestinul cainelui. Este capabil sa produca 600-800 de oua. Aceste oua sunt eliminate, si, daca intra accidental in contact cu organismul uman pot declansa boala. Ele sunt partial digerate si astfel elibereaza embrionii (acest proces are loc in intestinul subtire). Embrionii sunt capabili sa penetreze peretele intestinal si sa ajunga in torentul sngvin. Sunt vehiculati circulator si ajung la nivel hepatic, unde se opresc mecanic datorita dimensiunilor mai mari decat diametrul capilarelor hepatice (nu pot inainta). In ficat, embrionii vor forma chisturi. In cazul in care embrionii reusesc sa treaca de bariera capilara hepatica, ajung in plaman, iar din plaman intra in circulatia sistemica si pot infecta practic orice viscer (creier, rinichi, splina) chiar si muschii scheletici si oasele (desi mai rar).
Localizarea hepatica este cea mai frecventa (peste 60% din cazuri). Un chist hidatic poate ramane asimptomatic 10-20 de ani, datorita ritmului de dezvoltare foarte lent. Cand incepe sa aiba expresie clinica, este datorita fenomenelor de compresie pe structurile din jur. Exista si cazuri in care localizarea superficiala a permis palparea la examenul fizic. Exista o serie de factori de risc pentru dezvoltarea bolii hidatice: contactul cu animalele care sunt gazdele intermediare: porci, oi, bovine, caini, lupi, coioti. Profesiile expuse sunt: macelari, pastori, fermieri, crescatori de animale.
Manifestari:
Boala evolueaza lent, putand ramane asimptomatica 10-20 de ani. Expresia clinica a bolii apare fie datorita compresiei chistului pe organele din jur (caci aceste chisturi pot ajunge la dimensiuni destul de mari) fie datorita fisurarii acestuia. Exista insa si cazuri cu localizare superficiala a chisturilor ce permite palparea acestora. Cel mai frecvent pot sa apara:
- simptome generale datorita existentei in organism a unei infectii parazitare : prurit (mancarimi) al pielii, urticarie, febra;
- simptome ce corespund localizarii bolii, ale organului afectat si/sau ale organelor vecine;
- in localizarea hepatica apar : dureri abdominale in dreapta, sub coaste, greata, varsaturi, colici biliare, rar icter;
- In localizarea pulmonara apar: vomica (o tuse cu o expectoratie masiva, apoasa, cu un lichid clar si limpede ca apa de izvor), iritatie frenica cu sughit, tuse, expectoratie cu sange uneori, dureri toracice sau dureri ce iradiaza in umar.
Cel mai bun prognostic il au pacientii care raspund bine la tratamentul medical (in cazurile chisturilor mici). Evolutia este grava in cazul pacientilor ce au dezvoltat complicatii (ciroza, hipertensiune portala). Complicatiile sunt reprezentate in general de:
- ruperea chistului: se caracterizeaza prin stare de rau general, febra mare, hipotensiune, pana la colaps vascular si soc;
- abcedarea chistului - aparitia puroiului;
- ciroza hepatica;
- hipertensiunea portala cu diverse expresii clinice: hemoragii digestive, insuficienta hepatica.
Manifestari:
Boala evolueaza lent, putand ramane asimptomatica 10-20 de ani. Expresia clinica a bolii apare fie datorita compresiei chistului pe organele din jur (caci aceste chisturi pot ajunge la dimensiuni destul de mari) fie datorita fisurarii acestuia. Exista insa si cazuri cu localizare superficiala a chisturilor ce permite palparea acestora. Cel mai frecvent pot sa apara:
- simptome generale datorita existentei in organism a unei infectii parazitare : prurit (mancarimi) al pielii, urticarie, febra;
- simptome ce corespund localizarii bolii, ale organului afectat si/sau ale organelor vecine;
- in localizarea hepatica apar : dureri abdominale in dreapta, sub coaste, greata, varsaturi, colici biliare, rar icter;
- In localizarea pulmonara apar: vomica (o tuse cu o expectoratie masiva, apoasa, cu un lichid clar si limpede ca apa de izvor), iritatie frenica cu sughit, tuse, expectoratie cu sange uneori, dureri toracice sau dureri ce iradiaza in umar.
Cel mai bun prognostic il au pacientii care raspund bine la tratamentul medical (in cazurile chisturilor mici). Evolutia este grava in cazul pacientilor ce au dezvoltat complicatii (ciroza, hipertensiune portala). Complicatiile sunt reprezentate in general de:
- ruperea chistului: se caracterizeaza prin stare de rau general, febra mare, hipotensiune, pana la colaps vascular si soc;
- abcedarea chistului - aparitia puroiului;
- ciroza hepatica;
- hipertensiunea portala cu diverse expresii clinice: hemoragii digestive, insuficienta hepatica.
Comentarii