HIV, SIDA
Virusul imunodeficientei umane cunoscut ca HIV produce SIDA prin infectarea si lezarea unor parti din apararea organismului impotriva infectiilor, si anume globulele albe cunoscute sub numele de limfocite, un tip de celule albe sanguine din sistemul imun al organismului (care lupta impotriva infectiilor) care se presupune ca lupta impotriva microbilor invadatori.
SIDA este o afectiune cronica, amenintatoare de viata, produsa de virusul imunodeficientei umane (HIV). Prin lezarea sau distrugerea celulelor sistemului imun, HIV interfera cu abilitatea corpului de a lupta eficient impotriva virusurilor, bacteriilor si fungilor care produc boli. Acest lucru va face mai vulnerabil la anumite tipuri de cancere si la infectii oportuniste la care in mod normal corpul ar rezista. Virusul ataca limfocitele specifice numite celule T helper (cunoscute si ca celule T), patrunde in ele si se multiplica. Astfel se distrug mai multe celule T, lucru care altereaza capacitatea organismului de a lupta impotriva germenilor si a bolii. Cand HIV creste (adica prin automultiplicare), el dobandeste abilitatea de a-si modifica propria structura (mutatie). Aceasta mutatie permite virusului sa devina mai rezistent la terapia medicamentoasa anterior eficienta.
Modalitati de transmitere a virusului HIV:
HIV este prezent in sange si secretiile genitale virtual la toti indivizii infectati infectati cu HIV, indiferent daca ei au sau nu simptome. Raspandirea virusului poate aparea cand aceste secretii vin in contact cu tesuturile, cum ar fi cele care captusesc vaginul, regiunea anala, gura sau ochii ( membranele mucoase), sau cu o leziune a pielii, cum ar fi o taietura sau o intepatura de ac.
Cele mai obisnuite moduri de raspandire in intreaga lume includ contactul sexual, folosirea in comun a acelor, si transmiterea de la mame infectate la nou-nascuti in timpul sarcinii, al nasterii (travaliului) sau alaptarii la san. In cazuri rare virusul poate fi transmis prin transplanturi de organ sau tesut sau echipamente stomatologice sau chirurgicale nesterilizate. Transmiterea sexuala a HIV a fost descrisa de la barbat la barbat, de la barbat la femeie, de la femeie la barbat si de la femeie la femeie prin raport sexual vaginal, anal sau oral.
Cel mai bun mod de a evita transmiterea sexuala este abstinenta sexuala pana cand ambii parteneri ai unei relatii monogame sunt siguri ca nu sunt infectati cu HIV. Deoarece e posibil ca testul pentru anticorpii HIV sa dureze pana la 6 luni pana se pozitiveaza, ambii parteneri ar trebui sa fie testati la 6 luni dupa ultima lor expunere potentiala la HIV. Daca abstinenta iese din discutie, urmatoarea metoda este de a folosi bariere din latex. Aceasta implica plasarea unui prezervativ pe penis imediat ce se obtine erectia pentru a evita expunerea la lichidele pre-ejaculatorii si ejaculatorii care contin virusul infectant. Pentru sex oral, ar trebui folosite prezervative pentru felatie (contact oral cu penisul) si bariere din latex speciale pentru cunilingus (contact oral cu zona vaginala). Se poate folosi orice bucata de latex care impiedica secretiile vaginale sa intre in contact direct cu gura. Desi acestea pot fi procurate ocazional, ele sunt cel mai adesea create prin decupare unui patrat dintr-o bucata de latex sau prezervativ.
Principalele simptome ale virusului HIV:
Stadiul intai:
Perioada de incubatie — timpul dintre momentul cand o persoana este infectata cu HIV si cand apar primele simptome — poate fi de cateva zile pana la cateva saptamani. Simptomele asemanatoare gripei sunt obisnuite in acest prim stadiu de infectie, care este numit sindrom retroviral acut. Simptomele de sindrom retroviral acut sunt frecvent gresit interpretate ca simptome ale unei alte infectii virale, cum ar fi gripa sau mononucleoza si pot include:
- Crampe abdominale, greata sau voma;
- Diaree;
- Marirea ganglionilor din jurul gatului, din axile si regiunea inghinala;
- Febra;
- Cefalee;
- Dureri musculare si articulare;
- Eruptie cutanata;
- Durere in gat;
- Scadere in greutate.
Nu se cunoaste insa de ce numai anumite persoane infectate cu HIV dezvolta aceste simptome. Deasemenea nu se cunoaste daca aceste simptome au sau nu legatura in vreun fel cu evolutia ulterioara a bolii HIV. Indiferent de situatie, persoanele infectate nu vor mai avea simptome dupa aceasta faza de infectie primara (vor fi asimptomatice). In timpul fazei asimptomatice, indivizii infectati vor sti daca sunt sau nu infectati doar daca isi fac un test pentru depistarea HIV. De aceea, oricine ar fi expus la HIV ar trebui sa se testeze chiar daca nu are simptome. Testarea HIV poate fi facuta de un medic sau la un laborator de analize medicale.
Al doilea stadiu:
Cand simptomele revin, acestea pot fi vagi si greu de descris. Simptomele includ:
- Confuzie;
- Diaree sau alte modificari ale scaunului;
- Dificultati de concentrare;
- Tuse seaca;
- Oboseala;
- Febra;
- Pierderea apetitului;
- Afte bucale;
- Modificari ale unghiilor;
- Transpiratii nocturne;
- Umflarea ganglionilor limfatici de la gat, axile, si inghinal;
- Dureri la inghitire;
- Modificari de personalitate;
- Reactivari de herpes simplex;
- Lipsa de aer;
- Intepaturi, amorteli si slabiciune in membre;
- Pierdere in greutate neexplicata;
- Candidoza bucala, stomatita aftoasa.
Ultimul stadiu:
In timpul ultimului stadiu de infectie cu HIV, boala progreseaza spre sindromul imunodeficientei dobandite sau SIDA. Unele simptome de SIDA sunt oboseala, scaderea in greutate, diareea, febra, transpiratiile nocturne, aftele bucale. In timpul acesta, va veti imbolnavi mai usor cu infectii oportuniste cum ar fi pneumonia. Timpul scurs de la infectia HIV pana la dezvoltarea SIDA variaza. Unii oameni dezvolta simptome, semnaland complicatiile HIV care definesc SIDA, in mai putin de un an de la infectare. Altii totusi raman complet asimptomatici dupa mai bine de 20 de ani. Timpul mediu pentru progresia de la infectia initiala la SIDA este de 8 - 10 ani.
Complicatii ale virusului HIV:
Infectia HIV va slabeste sistemul imunitar, facandu-va susceptibil la un mare numar de infectii bacteriene, virale, fungice si parazitare. Puteti fi vulnerabil deasemenea la anumite tipuri de cancere.
- Pneumonia bacteriana - Zeci de tipuri de bacterii pot produce pneumonie bacteriana, care se poate dezvolta singura sau dupa ce ati avut o infectie de tract respirator superior cum ar fi guturai sau gripa.
- Complexul Mycobacterium avium (CAM) - Aceasta infectie este produsa de un grup de bacterii numite intr-un cuvant — CAM. Bacteriile produc in mod normal infectii alte tractului respirator. Dar daca aveti infectie HIV avansata iar numarul de limfocite CD4 este mai mic de 50, foarte probabil veti dezvolta o infectie sistemica care poate afecta aproape orice organ intern, inclusiv maduva osoasa, ficatul sau splina. CAM produce simptome nespecifice cum ar fi febra, transpiratiile nocturne, pierderea in greutate, durere de stomac si diaree.
- Tuberculoza (TBC) - In tarile in curs de dezvoltare, TBC-ul este cea mai obisnuita infectie oportunista asociata cu HIV si cauza principala de deces la persoanele cu SIDA.
- Salmoneloza (infectia cu salmonella) - Va puteti infecta cu acesta bacterie prin apa sau mancarea contaminata. Simptomele includ diaree severa, frisoane, durere abdominala si, ocazional, voma.
- Angiomatoza bacilara - Rareori observata la persoanele neinfectate cu HIV, acesta infectie apare pe piele mai intai ca petesii vinetii spre rosu deschis.
- Citomegalovirusul (CMV) - Acest herpes virus obisnuit se transmite prin fluidele corpului cum ar fi saliva, sangele, urina, sperma si laptele. Daca slabeste sistemul imunitar, virusul se reactiveaza, producand leziuni ale ochilor, tractului digestiv, plamanilor si altor organe.
- Hepatita virala - Daca sunteti HIV-pozitiv si aveti si hepatita, boala HIV poate progresa mai rapid, si puteti dezvolta in plus toxicitate hepatica de la medicamente.
- Herpes simplex virus (HSV) - HSV, care in mod normal produce herpes genital, poate fi transmis in timpul unui raport sexual neprotejat, anal sau vaginal. Daca aveti HIV, infectia cutanata este probabil mai severa decat la persoanele care nu au HIV, iar leziunile se pot vindeca mai greu.
- Papilloma virusul uman (HPV) - Acesta este una dintre cauzele cele mai frecvente de boala transmisa sexual. Daca sunteti HIV-pozitiv, sunteti susceptibil in mod special la infectia cu HPV si mai expus la infectii recurente. Infectia cu HPV este serioasa in special pentru ca ea creste riscul femeii de a face cancer de col.
- Leucoencefalopatia progresiva multifocala (LPM) - LPM este o infectie extrem de grava a creierului produsa de virusul polio uman JCV. Simptomele variaza si pot include probleme de vorbire, slabiciune pe o parte a corpului, pierderea vederii unui ochi, sau amortirea unui brat sau a unui picior. LPM apare deobicei numai atunci cand sistemul imun a fost serios lezat.
- Candidoza - Candidoza este o infectie obisnuit asociata cu HIV.
- Meningita cryptococica - Meningita este o inflamatie a membranelor si a lichidului care inconjoara creierul si maduva (meningele). Meningita cryptococica, cea mai obisnuita infectie a sistemului nervos central asociata cu HIV, este cauzata de o ciuperca care este prezenta in sol. Simptomele includ cefalee, febra inalta, redoarea (intepenirea) cefei si sensibilitate la lumina.
- Pneumonia cu Pneumocystis carinii (PPC) - Aceasta este cea mai comuna infectie oportunista care apare in SIDA.
- Toxoplasmoza - Toxoplasmoza este cea mai obisnuita cauza de leziuni cerebrale la oamenii cu boala HIV avansata.
- Cryptosporidioza - Aceasta infectie este cauzata de un parazit intestinal care este gasit in mod obisnuit la animale. Va infectati cu el prin ingestia apei sau a alimentelor contaminate. Parazitul creste in intestine si caile biliare, ducand la diaree severa cronica la persoanele cu SIDA.
- Sarcomul Kaposi - Sarcomul Kaposi este o tumora a peretilor vaselor de sange. Este cel mai frecvent cancer depistat la persoanele HIV-pozitive, in special barbati homosexuali si bisexuali dar este extrem de rar la persoanele neinfectate cu HIV.
