Prolapsul valvei mitrale
Prolapsul valvei mitrale este caracterizat de prolapsul uneia sau a ambelor parti ale valvei in atriu (peste 2 mm) pe parcursul mezosistolei. In formele primare, mai frecvente la femeile tinere, se constata o degenerare mixomatoasa a valvelor, inelului si cordajelor, care permite patrunderea valvelor mitrale in atriul stang in timpul sistolei ventriculare (cel mai frecvent este implicata valva posterioara). In timpul prolapsului valvular se produc tractiuni pe sistemele de sustinere si muschii papilari, cu alterarea contractilitatii peretelui ventricular respectiv.
Principalele cauze:
Cel mai adesea cauza este idiopatica, familiala. Prolapsul de valva mitrala este transmis fie ca o afectiune autosomal dominanta cu penetranta variabila sau poate fi asociat cu boli ale tesutului conjunctiv. Prolapsul de valva mitrala poate insoti urmatoarele afectiuni:
- reumatismul articular acut febril;
- cardiopatie ischemica;
- cardiomiopatie hipertrofica;
- boala coronara (disfunctie de muschi papilar);
- defectul septal atrial (de tip secundar);
- sindromul Marfan;
- plastie de valva mitrala;
- osteogeneza imperfecta;
- boli de depozitare;
- tahiaritmii supraventriculare;
- tahiaritmii ventriculare (sindromul Wolff Parkinson White si sindromul de QT lung).
Principalele simptome:
Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici. Pacientii simptomatici au de obicei tablouri clinice atipice si simptomatologie complexa:
- scaderea capacitatii la efort;
- dificultati in efortul fizic;
- senzatia de slabiciune;
- ameteala;
- sincope;
- dispnee;
- hipotensiune;
- dureri precordiale, rar cu caracter anginos;
- palpitatii;
- extrasistole.
Principalele cauze:
Cel mai adesea cauza este idiopatica, familiala. Prolapsul de valva mitrala este transmis fie ca o afectiune autosomal dominanta cu penetranta variabila sau poate fi asociat cu boli ale tesutului conjunctiv. Prolapsul de valva mitrala poate insoti urmatoarele afectiuni:
- reumatismul articular acut febril;
- cardiopatie ischemica;
- cardiomiopatie hipertrofica;
- boala coronara (disfunctie de muschi papilar);
- defectul septal atrial (de tip secundar);
- sindromul Marfan;
- plastie de valva mitrala;
- osteogeneza imperfecta;
- boli de depozitare;
- tahiaritmii supraventriculare;
- tahiaritmii ventriculare (sindromul Wolff Parkinson White si sindromul de QT lung).
Principalele simptome:
Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici. Pacientii simptomatici au de obicei tablouri clinice atipice si simptomatologie complexa:
- scaderea capacitatii la efort;
- dificultati in efortul fizic;
- senzatia de slabiciune;
- ameteala;
- sincope;
- dispnee;
- hipotensiune;
- dureri precordiale, rar cu caracter anginos;
- palpitatii;
- extrasistole.
Rar apar sincope prin tulburari de ritm ventricular si chiar atacuri ischemice tranzitorii. Cele mai importante semne ascultatorii sunt clicul mezosistolic si suflul mezo-telesistolic, finalizat la zgomotul II. Aceste modificari se accentueaza in ortostatism. Ortostatismul si inspirul micsorand volumul ventriculului stang deplaseaza clicul mai precoce, lungind suflul, in timp ce clinostatismul si expirul, marind volumul ventriculul stang, conduc la scurtarea suflului si aparitia mai tardiva a clicului.
Posibile complicatii:
Complicatiile potentiale nu trebuie dramatizate. De obicei este mai bine sa fie linistit pacientul.
- cea mai importanta complicatie a prolapsului de valva mitrala este regurgitarea mitrala severa, care duce la insuficienta ventriculului stang. Metodele reconstructive sunt de obicei posibile, o inlocuire de valva este necesara doar in cazuri de exceptie;
- fibrilatia atriala;
- aritmii ventriculare – frecvente extrasistole ventriculare;
- endocardita infectioasa, mai ales la pacienti cu suflu sistolic prezent in focarul mitral. La acesti pacienti este indicata profilaxia cu antibiotice inainte de orice interventie chirurgicala sau stomatologica;
- moartea subita se produce rar, de regula prin aritmii maligne cum ar fi tahicardia ventriculara;
- evenimente embolice cerebrovasculare provenite din depozitele fibrino-plachetare valvulare, de regula, pacienti tineri cu atac ischemic tranzitor, amauroza fugace, accident vascular cerebral.
Posibile complicatii:
Complicatiile potentiale nu trebuie dramatizate. De obicei este mai bine sa fie linistit pacientul.
- cea mai importanta complicatie a prolapsului de valva mitrala este regurgitarea mitrala severa, care duce la insuficienta ventriculului stang. Metodele reconstructive sunt de obicei posibile, o inlocuire de valva este necesara doar in cazuri de exceptie;
- fibrilatia atriala;
- aritmii ventriculare – frecvente extrasistole ventriculare;
- endocardita infectioasa, mai ales la pacienti cu suflu sistolic prezent in focarul mitral. La acesti pacienti este indicata profilaxia cu antibiotice inainte de orice interventie chirurgicala sau stomatologica;
- moartea subita se produce rar, de regula prin aritmii maligne cum ar fi tahicardia ventriculara;
- evenimente embolice cerebrovasculare provenite din depozitele fibrino-plachetare valvulare, de regula, pacienti tineri cu atac ischemic tranzitor, amauroza fugace, accident vascular cerebral.
Comentarii
Prlps I,II,III, iar cel normal se intervine cu vitamine Cal- C-Vita si B6 o luna da una nu (pentru cei cu varsta peste 18 ani.
Dg:/Patologie cardio normala, disfunctii cardiace sistolic val normale sau nesemnificativ.