Hipertensiunea arteriala (HTA)
Hipertensiunea arteriala e un sindrom caracteriat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice peste valorile normale. Dupa O.M.S. se considera valori normale pentru presiunea maxima 140 - 160 mm Hg, interpretate în raport cu vârsta, sexul si greutatea, iar pentru minima 90 - 95 mm Hg. Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai raspândite boli. Presiunea arteriala poate creste fie prin marirea debitului, fie prin cresterea rezistentei.
Cele mai multe hipertensiuni au la baza cresterea rezistentei periferice (hipertensiunea esentiala, renala etc.). Initial, procesul este functional - vasoconstrictie -, ulterior apar leziuni organice care permanentizeaza hipertensiunea arteriala. în ceea ce priveste factorii care realizeaza vasocons-trictia arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central, sistemului hipofizo-suprarenal si hiperreactivitatii vasculare. în evolutia hipertensiunii arteriale, dupa mai multi ani de evolutie apar leziuni organice de ateroscleroza, care agraveaza tulburarile.
