Extrasistole ventriculare
Extrasistolele ventriculare sunt tulburari ale ritmului cardiac cu originea la nivelul ventriculelor caracterizate printr-o contractie prematura (aparuta inainte de momentul normal in care trebuie sa se manifeste). Bataile cardiace normale sunt controlate prin semnale electrice care pornesc de la nivelul nodulului sino-atrial. Nodulul sino-atrial este situata in partea de sus a atriului dreptul. Inima este impartita in patru camere: doua atrii in partea de sus si doua ventricule in partea de jos.
Rolul atriilor este de a umple ventriculele cu sange si ventriculele propulseaza (pompeaza) sangele catre plamani si restul corpului. In mod normal impulsul electric de la nivelul nodulului sino-atrial se propaga la nivelul atriilor, apoi impulsul electric ajunge la nivelul nodulului atrio-venricular de unde prin intermediul fascicului His si retelei Purkinje este transmis ventriculelor.
In timpul unei extrasistolele ventriculare, ventriculele se contracta prematur, inainte ca stimulul electric normal de la nodul sinoatrial sa ajunga la nivelul ventriculelor. Aceste contactii premature sunt datorate "iritabilitatii" electrice a miocardului ventricular ( cauzata de infarct miocardic, dezechilibre electrolitice, lipsa de oxigen, medicamente, etc). Imediat dupa o extrasistola ventriculara, sistemul electric al inimii se "reseteaza". Aceasta resetare determina o scurta pauza a ritmului cardiac, de aceea unii pacienti au senzatia inima a sarit o bataie.
Principalele cauze:
- Infarctul miocardic (moartea muschiului inimii prin blocarea brusca a arterei coronare);
- Hipertensiunea arteriala;
- Cardiomiopatia (afectarea muschiului inimii) inclusiv: cardiomiopatia ischemica, dilatativa, hipertrofica ,insuficienta cardiaca congestiva;
- Boli valvulare cardiace cum ar fi prolapsul de valva mitrala;
- Hipokalemia (cantitate scazuta de potasiu in sange) , hipomagnezemia (nivel scazut de magneziu in sange ), hipercalcemia (cantitate crescuta de calciu in sangiu). Hipokalemia si hipomagnezemia pot aparea la pacientii care iau medicamente diuretice.
- Hipoxia (cantitate scazuta de oxigen in sange) si hipercapnia (cresterea dioxidului de carbon in sange). Hipoxia poate apare in boli pulmonare, cum ar fi emfizemul pulmonar sau boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC);
- Medicamente, cum ar fi digoxin, aminofilina, antidepresive triciclice, amitriptilina, pseudoefedrina, fluoxetine si efedrina;
- Excesul de alcool, tutun si cafea;
- Droguri stimulente cum ar fi cocaine, ecstasy si amfetaminele;
- Miocardita (inflamatia muschiului inimii);
- Contuzii cardiace (lovirea inimii).
Extrasistolele ventriculare pot sa apara la persoane sanatoase fara boli cardiace.
Principalele simptome:
Pacientii cu extrasistole ventriculare rare adesea nu prezinta simptome si sunt descoperite intamplator la un examen clinic sau electrocardiograma de rutina. Pacientii cu extrasistole ventriculare, uneori, acuza palpitatii. Persoana simte modificari ale ritmului cardiac. Extrasistolele apar de obicei dupa o bataie cardiaca normala si sunt urmate de o pauza pana cand ritmul cardiac normal este reluat. Prin urmare, persoana simte ca a ”sarit o bataie”. Palpitatiile pot fi crea senzatia de disconfort si anxietate (teama) la unele persoane.
In timpul unei extrasistolele ventriculare, ventriculele se contracta prematur, inainte ca stimulul electric normal de la nodul sinoatrial sa ajunga la nivelul ventriculelor. Aceste contactii premature sunt datorate "iritabilitatii" electrice a miocardului ventricular ( cauzata de infarct miocardic, dezechilibre electrolitice, lipsa de oxigen, medicamente, etc). Imediat dupa o extrasistola ventriculara, sistemul electric al inimii se "reseteaza". Aceasta resetare determina o scurta pauza a ritmului cardiac, de aceea unii pacienti au senzatia inima a sarit o bataie.
Principalele cauze:
- Infarctul miocardic (moartea muschiului inimii prin blocarea brusca a arterei coronare);
- Hipertensiunea arteriala;
- Cardiomiopatia (afectarea muschiului inimii) inclusiv: cardiomiopatia ischemica, dilatativa, hipertrofica ,insuficienta cardiaca congestiva;
- Boli valvulare cardiace cum ar fi prolapsul de valva mitrala;
- Hipokalemia (cantitate scazuta de potasiu in sange) , hipomagnezemia (nivel scazut de magneziu in sange ), hipercalcemia (cantitate crescuta de calciu in sangiu). Hipokalemia si hipomagnezemia pot aparea la pacientii care iau medicamente diuretice.
- Hipoxia (cantitate scazuta de oxigen in sange) si hipercapnia (cresterea dioxidului de carbon in sange). Hipoxia poate apare in boli pulmonare, cum ar fi emfizemul pulmonar sau boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC);
- Medicamente, cum ar fi digoxin, aminofilina, antidepresive triciclice, amitriptilina, pseudoefedrina, fluoxetine si efedrina;
- Excesul de alcool, tutun si cafea;
- Droguri stimulente cum ar fi cocaine, ecstasy si amfetaminele;
- Miocardita (inflamatia muschiului inimii);
- Contuzii cardiace (lovirea inimii).
Extrasistolele ventriculare pot sa apara la persoane sanatoase fara boli cardiace.
Principalele simptome:
Pacientii cu extrasistole ventriculare rare adesea nu prezinta simptome si sunt descoperite intamplator la un examen clinic sau electrocardiograma de rutina. Pacientii cu extrasistole ventriculare, uneori, acuza palpitatii. Persoana simte modificari ale ritmului cardiac. Extrasistolele apar de obicei dupa o bataie cardiaca normala si sunt urmate de o pauza pana cand ritmul cardiac normal este reluat. Prin urmare, persoana simte ca a ”sarit o bataie”. Palpitatiile pot fi crea senzatia de disconfort si anxietate (teama) la unele persoane.
Pacientii cu extrasistole ventriculare frecvente pot acuza slabiciune, oboseala, confuzie, dureri in piept, ameteala sau sincopa (lesin). Acest lucru se intampla deoarece extrasistolele ventriculare frecvente pot diminua capacitatea inimii de a pompa sangele spre alte organe (diminuarea debitului cardiac), ducand la scaderea tensiunii arteriale. Pacientii cu mai mult de trei extrasistole ventriculare consecutive au tahicardie ventriculara. Tahicardia ventriculara determina scaderea debitului cardiac, scaderea tensiunii arteriale si sincopa (lesin).
Posibile complicatii:
Extrasistolele ventriculare la persoanele sanatoase (fara hipertensiune arteriala si boli cardiace) nu prezinta risc pentru sanatate . Extrasistolele ventriculare la pacientii cu boli cardiace (infarct miocardic, insuficienta cardiaca, boli valvulare) sunt asociate cu risc crescut de a dezvolta tahicardie ventriculara. Tahicardia ventriculara pune in pericol viata pentru ca se poate transforma in fibrilatie ventriculara. Inima cu fibrilatie ventriculara nu poate pompa sangele eficient spre creier si restul corpului. Netratata fibrilatia ventriculara poate fi fatala in cateva minute.
Posibile complicatii:
Extrasistolele ventriculare la persoanele sanatoase (fara hipertensiune arteriala si boli cardiace) nu prezinta risc pentru sanatate . Extrasistolele ventriculare la pacientii cu boli cardiace (infarct miocardic, insuficienta cardiaca, boli valvulare) sunt asociate cu risc crescut de a dezvolta tahicardie ventriculara. Tahicardia ventriculara pune in pericol viata pentru ca se poate transforma in fibrilatie ventriculara. Inima cu fibrilatie ventriculara nu poate pompa sangele eficient spre creier si restul corpului. Netratata fibrilatia ventriculara poate fi fatala in cateva minute.
Comentarii