Cardiomiopatia hipertrofică
Cardiomiopatie înseamnă o afecarea muşchiului inimii. Există mai multe tipuri de cardiomiopatii: hipertrofică, dilatativă, restrictivă şi displazia aritmogenă de ventricul drept. Cardiomiopatie hipertrofică înseamnă de fapt îngroşarea muşchiului inimii. Muşchiul inimii se poate îngroşa în caz de hipertensiune arterială sau la indivizi sănătoşi după antrenamente sportive prelungite. În caz de cardiomiopatie hipertrofică îngroşarea se produce fără o cauză decelabilă. În majoritatea cazurilor boala este moştenită.
În unele cazuri nu se poate stabili prezenţa acestei afecţiuni la predecesori. În familiile afectate boala se transmite de la tatăl sau de la mama afectată. Nu există un simptom care să fie caracteristic acestei afecţiuni. Motivul pentru care apar simptomele este de multe ori neelucidat întrucât acestea pot apărea la orice vârstă deşi boala este prezentă de la naştere.
Dispneea (lipsa de aer) - Capacitatea de efort este limitată de dispnee şi oboseală musculară. La majoritatea pacienţilor apare o limitare moderată a capacităţii de efort dar uneori limitarea este severă, uneori dispneea apărând chiar în condiţii de repaus. Durerea toracică - este un simptom destul de frecvent. Apare în general la efort şi dispare în repaus dar uneori poate apărea şi în somn. Cauza durerii este oxigenarea insuficientă a miocardului. În cardiomiopatie hipertrofică arterele coronare sunt normale dar muşchiul miocardic fiind îngroşat are un necesar mai mare de oxigen, necesar care nu poate fi acoperit în anumite condiţii determinând aparăţia durerii. Palpitaţiile - se simt ca şi bătăi în plus sau lipsa unor bătăi cardiace. De multe ori perceperea bătăilor inimii înseamnă de fapt apariţia unei aritmii. În acest caz palpitaţiile apar brusc, sunt foarte rapide şi se asociază cu transpiraţii sau sincope. Sincopa - Uneori pot apărea ameţeli şi chiar sincope. Acestea pot apărea în condiţiile unui efort fizic prelungit, a unor tulburări de ritm sau chiar fără o cauză decelabile. Apariţia episoadelor sincopale trebuie precizată de urgenţă medicului curant.
Cardiomiopatia hipertrofică este suspectată atunci cand simptomele prezentate mai sus apar însoţite de un suflu sistolic decelabil la examnul obiectiv sau de un aspect ECG anormal. Aceste aspecte nu sunt caracteristice şi de aceea sunt necesare investigaţii ulterioare: ECG, ecocardiografie, test de efort, monitorizare Holter, cateterism cardiac, coronarografie, studii electrofiziologice.
Comentarii