Arteriopatia cronica obliteranta (arterita)
Arteriopatia cronica obliteranta (sau "arterita" cum mai e numita) este o boala a arterelor care determina reducerea progresiva a diametrului acestora, cu scaderea fluxului de sange ce ajunge la tesuturi. Arteriopatia cronica obliteranta este mai frecventa la persoanele varstnice (peste varsta de 70 de ani - 18,8%, fata de persoanele sub 60 de ani - 2,5%). De asemenea este mai frecventa la barbati, dar si femeile cu factori de risc pot fi afectate.
Boala afecteaza in primul rand arterele membrelor inferioare (picioare) şi mai rar arterele membrelor superioare. Arteriopatia obliteranta apare prin depunerea de grasime in peretele arterelor ducand la ingustarea acestora şi chiar obstrucţia (infundarea) lor. Acest fenomen de blocare a arterelor cu grasime se numeste ateroscleroza. Ateroscleroza este un proces generalizat la nivelul arterelor, putand afecta mai multe tipuri de artere: coronarele (arterele inimii) cu aparitia anginei pectorale sau a infarctului miocardic, arterele carotide (vasele cerebrale) cu aparitia accidentului vascular cerebral, arterele renale etc. Astfel, la pacientii cu arteriopatie obliteranta se intalneste mai frecvent afectarea concomitenta a arterelor coronare sau carotide decat la cei fara arteriopatie.
Consecinta este e o hranire mai proasta a muschilor, si a celorlalte tesuturi de la nivelul membrelor inferioare. Daca ingustarea unui segment arterial are loc lent (luni, ani) atunci este posibila dezvoltarea unei circulatii colaterale, care sa ocoleasca segmentul de artera astupat sau ingustat. Aceasta boala poate beneficia, deci, de tratament medical si chirurgical eficient, cu conditia ca acestea sa intervina intr-o faza relativ precoce cand leziunile sunt minime. In absenta circulatiei colaterale, ischemia poate sa progreseze spre necroza sau gangrena, impunand amputatie. In forme incipiente apare oboseala sau crampe la eforturi mici (crampe la nivelul gambelor sau coapselor dupa parcurgerea unei distante de 200-300 m), iar in forme avansate pot apare dureri permanente sau leziuni necrotice la nivelul piciorului sau gambei.
Principalii factori de risc:
Factorii de risc clasici ai aterosclerozei contribuie si la afectarea arterelor periferice da la nivelul extremitatilor.
1. Fumatul
- are o contributie majora la aparitia bolii;
- in studii mari efectuate, 90% dintre pacientii cu arterita sunt fumatori sau fosti fumatori;
- la pacientii care continua sa fumeze, progresia bolii catre ischemie critica de membre sau amputatie este mult mai importanta decat la cei care renunta la fumat.
2. Diabetul zaharat
- pacientii diabetici dezvolta o arteriopatie mai extinsa si cu leziuni mai severe.
3. Dislipidemia
- este data de consumul de grasimi animale si dulciuri in exces;
- pentru fiecare crestere a colesterolului cu 40–50 mg/dl (valoarea normala este de maximum 200 mg/dl), riscul de aparitie a arteriopatiei obliterante creste semnificativ.
4. Hipertensiunea arteriala
- creste riscul de boala arteriala de 2,5 ori la barbati si de 4 ori la femei.
Principalele manifestari:
In cazul acestei boli, exista o dependenta semnificativa fata de efort. Astfel, simptomele apar sau se intensifica la efort, dispar sau diminua odata cu incetarea efortului.
Durere
In stadiile initiale ale bolii, durerea este resimtita ca o "crampa musculara" (termenul medical este "claudicatie intermitenta"), care apare în diferite grupe musculare (in functie de localizarea ingustarilor/obstructiilor arteriale), cel mai frecvent in gamba, dar şi în coapsa, sold, fese sau in picior (talpa). In mod caracteristic, durerea apare la efort, este reproductibila (apare la aceeasi distanta) in timpul mersului, si se amelioreaza sau dispare la scurt timp dupa incetarea efortului.
Boala afecteaza in primul rand arterele membrelor inferioare (picioare) şi mai rar arterele membrelor superioare. Arteriopatia obliteranta apare prin depunerea de grasime in peretele arterelor ducand la ingustarea acestora şi chiar obstrucţia (infundarea) lor. Acest fenomen de blocare a arterelor cu grasime se numeste ateroscleroza. Ateroscleroza este un proces generalizat la nivelul arterelor, putand afecta mai multe tipuri de artere: coronarele (arterele inimii) cu aparitia anginei pectorale sau a infarctului miocardic, arterele carotide (vasele cerebrale) cu aparitia accidentului vascular cerebral, arterele renale etc. Astfel, la pacientii cu arteriopatie obliteranta se intalneste mai frecvent afectarea concomitenta a arterelor coronare sau carotide decat la cei fara arteriopatie.
Consecinta este e o hranire mai proasta a muschilor, si a celorlalte tesuturi de la nivelul membrelor inferioare. Daca ingustarea unui segment arterial are loc lent (luni, ani) atunci este posibila dezvoltarea unei circulatii colaterale, care sa ocoleasca segmentul de artera astupat sau ingustat. Aceasta boala poate beneficia, deci, de tratament medical si chirurgical eficient, cu conditia ca acestea sa intervina intr-o faza relativ precoce cand leziunile sunt minime. In absenta circulatiei colaterale, ischemia poate sa progreseze spre necroza sau gangrena, impunand amputatie. In forme incipiente apare oboseala sau crampe la eforturi mici (crampe la nivelul gambelor sau coapselor dupa parcurgerea unei distante de 200-300 m), iar in forme avansate pot apare dureri permanente sau leziuni necrotice la nivelul piciorului sau gambei.
Principalii factori de risc:
Factorii de risc clasici ai aterosclerozei contribuie si la afectarea arterelor periferice da la nivelul extremitatilor.
1. Fumatul
- are o contributie majora la aparitia bolii;
- in studii mari efectuate, 90% dintre pacientii cu arterita sunt fumatori sau fosti fumatori;
- la pacientii care continua sa fumeze, progresia bolii catre ischemie critica de membre sau amputatie este mult mai importanta decat la cei care renunta la fumat.
2. Diabetul zaharat
- pacientii diabetici dezvolta o arteriopatie mai extinsa si cu leziuni mai severe.
3. Dislipidemia
- este data de consumul de grasimi animale si dulciuri in exces;
- pentru fiecare crestere a colesterolului cu 40–50 mg/dl (valoarea normala este de maximum 200 mg/dl), riscul de aparitie a arteriopatiei obliterante creste semnificativ.
4. Hipertensiunea arteriala
- creste riscul de boala arteriala de 2,5 ori la barbati si de 4 ori la femei.
Principalele manifestari:
In cazul acestei boli, exista o dependenta semnificativa fata de efort. Astfel, simptomele apar sau se intensifica la efort, dispar sau diminua odata cu incetarea efortului.
Durere
In stadiile initiale ale bolii, durerea este resimtita ca o "crampa musculara" (termenul medical este "claudicatie intermitenta"), care apare în diferite grupe musculare (in functie de localizarea ingustarilor/obstructiilor arteriale), cel mai frecvent in gamba, dar şi în coapsa, sold, fese sau in picior (talpa). In mod caracteristic, durerea apare la efort, este reproductibila (apare la aceeasi distanta) in timpul mersului, si se amelioreaza sau dispare la scurt timp dupa incetarea efortului.
Initial, durerea apare la distante de mers mari, pentru ca, pe masura ce boala avanseaza, sa apara la distante din ce in ce mai mici. De asemenea prin expunerea la frig, durerea apare sau se accentueaza, pentru a disparea sau diminua la revenirea in mediu ambiant cu temperatura agreabila. Cand boala progreseaza in timp, durerea apare si in repaus. Initial, durerea de repaus apare la nivelul degetelor si piciorului, este mai accentuata noaptea si se ameliorează prin mentinerea picioarelor atarnate la marginea patului. Ulterior durerea devine permanenta, intensa, bolnavul nu se poate odihni.
Amorteli
La pacientii cu boala mai avansata, cu capacitate de efort limitata, in afara durerii la mers, pot apare si alte simptome - amorteli, furnicaturi, senzatie de raceala a membrului afectat.
Modificari in coloratia pielii
Initial pielea este palida din cauza minusului de irigatie arteriala. De asemenea temperatura pielii membrului afectat este mai scazuta.
Pe masura ce boala progreseaza, pielea devine cianotica (se invineteste), ulterior apar rani si chiar gangrena extremitatilor (moartea tesuturilor).
Modificari ale unghiilor
Unghiile isi pierd elasticitatea, devin casabile, se rup, se sparg; ulterior apar striatii si ingrosari neregulate.
Alte manifestari:
Pielea este lipsita de elaticitate, uneori cu aspect pergamentos sau solzos. Pilozitatea este redusa. Grupele musculare diminua cantitativ, iar tonusul muscular este diminuat semnifivativ.
Prevenirea:
1. Oprirea fumatului - fumatul este cel mai important factor de risc asociat cu arteriopatia obliterantă.
2. Controlul dislipidemiei - scaderea colesterolului opreste progresia bolii si reduce simptomele; scaderea lipidelor poate fi obtinuta prin modificarea stilului de viata (dieta si exercitiu fizic) si medicatie hipolipemianta. Exista mai multe tipuri de medicamente: statine, fibrati, inhibitori ai absorbtiei de colesterol.
3. Regimul alimentar - evitarea alimentelor ce contin grasimi animale si consumarea a cat mai multor fructe si legume.
4. Controlul tensiunii arteriale - pentru controlul tensiunii arteriale este necesara scaderea cantitatii de sare din alimentatie si normalizarea greutatii corporale. Unii pacienatt hipertensivi necesita tratament medicamentos pentru scaderea tensiunii arteriale.
5. Controlul glicemiei - mai ales la pacientii cu diabet zaharat
6. Controlul greutatii corporale – importante sunt alimentatia si activitatea fizica
7. Igiena optima a piciorului ischemic - trebuie sa se elimine orice factor care ar putea favoriza infectia: traumatisme, unghii incarnate, micoze.
La pacientii cu boala mai avansata, cu capacitate de efort limitata, in afara durerii la mers, pot apare si alte simptome - amorteli, furnicaturi, senzatie de raceala a membrului afectat.
Modificari in coloratia pielii
Initial pielea este palida din cauza minusului de irigatie arteriala. De asemenea temperatura pielii membrului afectat este mai scazuta.
Pe masura ce boala progreseaza, pielea devine cianotica (se invineteste), ulterior apar rani si chiar gangrena extremitatilor (moartea tesuturilor).
Modificari ale unghiilor
Unghiile isi pierd elasticitatea, devin casabile, se rup, se sparg; ulterior apar striatii si ingrosari neregulate.
Alte manifestari:
Pielea este lipsita de elaticitate, uneori cu aspect pergamentos sau solzos. Pilozitatea este redusa. Grupele musculare diminua cantitativ, iar tonusul muscular este diminuat semnifivativ.
Prevenirea:
1. Oprirea fumatului - fumatul este cel mai important factor de risc asociat cu arteriopatia obliterantă.
2. Controlul dislipidemiei - scaderea colesterolului opreste progresia bolii si reduce simptomele; scaderea lipidelor poate fi obtinuta prin modificarea stilului de viata (dieta si exercitiu fizic) si medicatie hipolipemianta. Exista mai multe tipuri de medicamente: statine, fibrati, inhibitori ai absorbtiei de colesterol.
3. Regimul alimentar - evitarea alimentelor ce contin grasimi animale si consumarea a cat mai multor fructe si legume.
4. Controlul tensiunii arteriale - pentru controlul tensiunii arteriale este necesara scaderea cantitatii de sare din alimentatie si normalizarea greutatii corporale. Unii pacienatt hipertensivi necesita tratament medicamentos pentru scaderea tensiunii arteriale.
5. Controlul glicemiei - mai ales la pacientii cu diabet zaharat
6. Controlul greutatii corporale – importante sunt alimentatia si activitatea fizica
7. Igiena optima a piciorului ischemic - trebuie sa se elimine orice factor care ar putea favoriza infectia: traumatisme, unghii incarnate, micoze.
