Leziunile de menisc ale genunchiului
Orice genunchi poseda doua meniscuri: unul intern si unul extern. Meniscul este un mic cartilaj situat intre femur si tibie. El nu se interpune complet intre tibie si femur, lasand astfel un contact intre cartilajul celor doua suprafete articulare. Rolul sau este de a amortiza socurile, si de stabilizare a genunchiului. O leziune izolata asupa meniscului nu are totusi repercursiuni importante asupra stabilitatii genunchiului daca celelalte ligamente sunt intacte. Dar aceasta creste riscul constituirii unei artroze, ami ales daca meniscul a fost excizat.
Leziunile de menisc se pot clasifica astfel:
1. Leziuni de menisc pe genunchi stabil - Traumatismul responsabil de o leziune de menisc este variabil, de obicei indirect. Mecanismul cel mai caracteristic este ridicarea din pozitia de hipeflexie. O astfel de miscare, urmata brusc de un blocaj al genunchiului cu pierderea extensiei, permite evocarea cu inalta probabilitate a rupturii de menisc. De asemeni ruptura de menisc se poate datora unui mecanism de torsiune, in mod particular in timpul activitatilor sportive. Aceste accidente trebuie sa evoce cautarea sistematica a unei leziuni ale ligamentului incrucisat anterior. Leziunile traumatice ale meniscului se clasifica, in functie de morfologia lor, in mai multe tipuri: “toarta de cos”, langheta, ruptura longitudinala sau transversala, si leziuni complexe.
2. Leziunile meniscale traumatice cu un genunchi instabil - Este vorba frecvent despre o leziune asociata a ligamentului incrucisat anterior, foarte rar o ruptura a ligamentului incrucisat posterior sau a ligamentelor colaterale. Pentru a diagnostica leziunea asociata a LIA concomitenta cu leziunea de menisc trebuie ca :
- Chirurgul sa se gandeasca la asocierea acestor leziuni datorita frecventei;
- Chirurgul sa caute, prin notiuni de anamneza a traumatismului, circumstantele care evoca ruptura ligamentului - notiunea de torsiune a piciorului cu piciorul blocat la sol, a cauta cracmente, senzatie de instabilitate perceputa imediat dupa traumatism;
- Examenul clinic sa caute semnul tipic de sertar anterior al tibiei (semnul Lachmann);
- Sa se caute leziunea prin mijloace imagistice: radiografii in stress, examen RMN.
Leziunile meniscale netraumatice
Aceasta absenta a traumatismului, paradoxala aparent pentru leziunile meniscale, risca sa neglijeze leziunile de menisc. Dar aceste leziuni sunt foarte frecvente. Trebuie ca medicul sa se gandeasca sistematic la aceste leziuni mai ales la pacientii de varsta adulta cu dureri la nivelul interliniului articular intern cu debut progresiv. Evolutia este progresiva, ciclica, cu episoade dureroase mai lungi sau mai scurte spontan remisive care apoi se repeta cu o intensitate crescuta. Acest diagnostic este de altfel dificil si necesita recurgerea la examene paraclinice (artrografia, RMN). Aceste leziuni de menisc se pot asocia si cu leziuni degenerative, artrozice, cartilaginoase la nivelul femurului si tibiei. Este important de mentionat aceste leziuni cartilaginoase deoarece ele pot fi responsabile de dureri reziduale si pot eventual agrava simptomele dupa excizia de menisc. Excizia meniscului nu are de altfel nici un efect preventiv asupra evolutiei artrozei.
Meniscul extern poate fi sediul unui chist, sau poate avea o anomalie congenitala de formare, numita menisc discoid. Chistul meniscului extern reprezinta formarea unui mic chist la periferia meniscului, el insusi fisurat , cu continut gelatinos. Termenul de “chist” nu trebuie sa ingrijoreze caci aceasta formatiune este in totalitate benigna, in nici un caz canceroasa. Poate fi la originea durerilor externe ale genunchiului si aparitia unei mici tumefactii.
Meniscul extern discoid
Este vorba de o forma anormala a meniscului, discoida in loc de forma de “croissant” de origine congenitala. Acesta acopera in totalitate platoul tibial extern. Un menisc discoid intact nu antreneaza in mod obisnuit nici un simptom. Dar acest menisc este fragil si se poate rupe, mai ales la copil.
Printre simptome, desi nu este caracteristic, este blocajul genunchiului. Este vorba despre imposibilitatea de a efectua extensia brusca a genunchiului, in timp ce flexia ramane libera. Un blocaj poate surveni ca urmare a unui accident, cu torsiunea genunchiului. Acest simptom se poate produce de asemenea la ridicarea brusca din pozitia “pe vine”. Durerile sunt semnificative si mersul este dificil datorita pozitiei de flexie a genunchiului.
Acest blocaj este datorat deplasarii in interiorul genunchiului a unui fragment de menisc, rupt pe aproape toata lungimea sa. In mod obisnuit pacientul gaseste singur manevrele pentru a “debloca” genunchiul. Este destul de rar ca blocajul meniscal sa fie ireductibil si sa fie nevoie de o artroscopie de urgenta pentru a exciza fragmentulde menisc in cauza. Cel mai adesea nu se produce nici un blocaj, si leziunea de menisc se manifesta prin dureri variabile in intensitate si evolutie.
