Lichenul plan oral
Lichenul plan este o afectiune inflamatorie cronica relativ frecventa ce afecteaza mucoasa si tegumentele orale. Desi cauza bolii nu este cunoascuta, se considera ca aceasta ar putea fi o boala autoimuna mediata de limfocitele T. De asemenea modificarile licheoide pot fi asociate cu galvanismul, boala grefa contra gazda, anumite medicamente si diversi alergeni de contact.
Principalele simptome:
Lichenul plan oral afecteaza aproximativ 3-4% din populatie. Cel mai des sunt interesate persoanele de varsta mijlocie, raportul intre femei si barbati fiind de 3:2. Leziunile orale caracteristice lichenului plan sunt reprezentate de papule albicioase, care de obicei se unesc, formand o retea de linii (striatii Wickman). Acestea apar cel mai frecvent la nivelul mucoasei bucale, urmate de limba, gingii si buze (cel mai putin frecvent). De regula, au o distributie bilaterala si simetrica.
S-au descris 6 forme ale bolii la nivelul mucoasei orale: frecvente (reticulara, eroziva), mai putin frecvente (atrofica, hipertrofica), si rare (buloase, pigmentate). Leziunile cutanate au aspect de papule poligonale violacee, insotite de prurit, localizate de obicei pe suprafetele flexoare ale extremitatilor. De asemenea, pot afecta si glandul penian si unghiile. Boala poate fi controlata, insa nu vindecata. Prognosticul este in general favorabil, transformarile maligne intalnindu-se rar. Lichenul plan oral tinde sa fie o afectiune cronica, putand fi prezent mai multi ani sau zeci de ani.
Principalele simptome:
Lichenul plan oral afecteaza aproximativ 3-4% din populatie. Cel mai des sunt interesate persoanele de varsta mijlocie, raportul intre femei si barbati fiind de 3:2. Leziunile orale caracteristice lichenului plan sunt reprezentate de papule albicioase, care de obicei se unesc, formand o retea de linii (striatii Wickman). Acestea apar cel mai frecvent la nivelul mucoasei bucale, urmate de limba, gingii si buze (cel mai putin frecvent). De regula, au o distributie bilaterala si simetrica.
S-au descris 6 forme ale bolii la nivelul mucoasei orale: frecvente (reticulara, eroziva), mai putin frecvente (atrofica, hipertrofica), si rare (buloase, pigmentate). Leziunile cutanate au aspect de papule poligonale violacee, insotite de prurit, localizate de obicei pe suprafetele flexoare ale extremitatilor. De asemenea, pot afecta si glandul penian si unghiile. Boala poate fi controlata, insa nu vindecata. Prognosticul este in general favorabil, transformarile maligne intalnindu-se rar. Lichenul plan oral tinde sa fie o afectiune cronica, putand fi prezent mai multi ani sau zeci de ani.
