Bronsiectazia
Prin definitie bronsiectaziile se caracterizeza anatomic prin largirea permanenta, definitiva si ireversibila a calibrului bronsiilor. Bronsiectaziile intereseaza bronsiile de calibru mediu de tip segmentar sau subsegmentar, carora le altereaza structural peretele si le oblitereaza ramificatiile distale. Boala apare mai frecvent dupa 40 de ani, in special la barbatii fumatori si la persoanele care au suferit de bronsita cronica si pneumonii repetate.
Cauze: Se deosebesc:
- forme congenitale (care este prezenta la nastere): traheo-bronhomegalie, bronhomalacie, muscoviscidoza, deficit de alfa-antitripsina, sindroame imunologice.
- forme dobandite, cele mai numeroase, apar dupa procese stenozante bronsice (tumori, corpi straini), abcese pulmonare, tuberculoza pulmonara, infectii ale cailor respiratorii superioare (sinuzite, rinite, boli infecto-contagioase, ca rujeola si tusea convulsiva).
Boala afecteaza bronhiile mici si mijlocii, indeosebi de la bazele plamanilor, mai frecvent la partea stanga. Musculatura este distrusa, bronhiile dilatate apar fie cu aspect fuziform, fie ca un sac (sacciforme), fie ca o dilatatie cilindrica .
Debutul este insidios si greu de precizat. De obicei atrag atentia asupra bolii episoadele infectioase care apar toamna sau la sfarsitul iernii, caracterizate prin tuse, la inceput uscata, continua, chinuitoare, apoi insotita de expectoratie muco-purulenta, care devine rapid abundenta. Febra creste odata cu expectoratia. Uneori, debutul este marcat prin hemoptizii. De obicei expectoratia apare dimineata la trezire sau la schimbarea pozitiei. Se spune ca „bolnavul isi face toaleta bronhiilor", eliminand dimineata secretiile adunate in timpul noptii. Expectoratia este muco-purulenta, stratificata, rareori fetida. Uneori apare hipocratism digital (unghie convexa). Starea generala este buna intre puseurile infectioase, bolnavul fiind afebril (febra insoteste starile infectioase). Semnele fizice sunt variate si mai putin caracteristice: raluri ronflante si sibilante difuze.
Evolutia este lunga, cronica. Cu timpul, episoadele infectioase devin tot mai frecvente si mai indelungate, starea generala tot mai alterata. Complicatii:
- hemoptizii grave ( eliminare de sange in sputa prin tuse);
- complicatii infectioase locale (bronhopneumonie, abces sau gangrena pulmonara);
- complicatii infectioase la distanta (septicemii, abces cerebral, amiloidoza);
- cord pulmonar cronic.
- forme congenitale (care este prezenta la nastere): traheo-bronhomegalie, bronhomalacie, muscoviscidoza, deficit de alfa-antitripsina, sindroame imunologice.
- forme dobandite, cele mai numeroase, apar dupa procese stenozante bronsice (tumori, corpi straini), abcese pulmonare, tuberculoza pulmonara, infectii ale cailor respiratorii superioare (sinuzite, rinite, boli infecto-contagioase, ca rujeola si tusea convulsiva).
Boala afecteaza bronhiile mici si mijlocii, indeosebi de la bazele plamanilor, mai frecvent la partea stanga. Musculatura este distrusa, bronhiile dilatate apar fie cu aspect fuziform, fie ca un sac (sacciforme), fie ca o dilatatie cilindrica .
Debutul este insidios si greu de precizat. De obicei atrag atentia asupra bolii episoadele infectioase care apar toamna sau la sfarsitul iernii, caracterizate prin tuse, la inceput uscata, continua, chinuitoare, apoi insotita de expectoratie muco-purulenta, care devine rapid abundenta. Febra creste odata cu expectoratia. Uneori, debutul este marcat prin hemoptizii. De obicei expectoratia apare dimineata la trezire sau la schimbarea pozitiei. Se spune ca „bolnavul isi face toaleta bronhiilor", eliminand dimineata secretiile adunate in timpul noptii. Expectoratia este muco-purulenta, stratificata, rareori fetida. Uneori apare hipocratism digital (unghie convexa). Starea generala este buna intre puseurile infectioase, bolnavul fiind afebril (febra insoteste starile infectioase). Semnele fizice sunt variate si mai putin caracteristice: raluri ronflante si sibilante difuze.
Evolutia este lunga, cronica. Cu timpul, episoadele infectioase devin tot mai frecvente si mai indelungate, starea generala tot mai alterata. Complicatii:
- hemoptizii grave ( eliminare de sange in sputa prin tuse);
- complicatii infectioase locale (bronhopneumonie, abces sau gangrena pulmonara);
- complicatii infectioase la distanta (septicemii, abces cerebral, amiloidoza);
- cord pulmonar cronic.
