Apneea nocturna
Daca in timpul somnului apare de mai multe ori fenomenul de oprire a respiratiei, se vorbeste de apnee noctura , respectiv sindromul de apnee nocturna.
Apneea nocturna poate fi determinata de o obstructie (ingustare) a cailor aeriene superioare, de o tulburare functionala a musculaturii respiratorii sau de alte patologii (de exemplu insuficienta cardiaca). Indiciul principal al apneei nocturne il constituie sforaitul tare, neregulat. Tulburarile de somn, printre care si apneea noctura, duc la probleme de concentrare si dispozitie sufleteasca oscilanta.
Pentru intermedierea diagnosticului se fac investigatii sangvine, de testare a functiei pulmonare si a somnului. Netratat, sindromul de apnee nocturna poate duce la boli cardiace si pulmonare (de exemplu insuficienta cardiaca dreapta, hipertenstiune pulmonara). In cele mai multe cazuri se dovedesc de ajutor unele masuri generale, cum ar fi renuntarea la alcool (mai ales seara), intervalele regulate de somn, adoptarea unei pozitii de decubit lateral in timpul somnului, scaderea greutarii corporale la supraponderali, indepartarea chirurgicala a polipilor nazali, respectiv a amigdalelor faringiene (daca este cazul). Daca aceste masuri nu dau rezultate, se poate folosi in timpul somului un dispozitiv de sprijinire a respiratiei (in combinatie cu o masca respiratorie) care are rolul de a mentine deschise caile respiratorii prin exercitarea unei mici presiuni, actionand astfel si impotriva sforaitului.
Se presupune ca sindromul de apnee nocturna este determinat de doua cauze. In 90 % din cazuri apneea apare datorita unui fenomen obstructiv al musculaturii faringiene. Inchiderea cailor repiratorii duce la scaderea cantitatii de oxigen si cresterea celei de dioxid de carbon din sange, cu modificarea negativa a frecventei caridiace (bradicardie). Cresterea concentratiei de dioxid de carbon duce la exacerbarea stimului repirator la nivel cerebral si astfel la hiperventilatie cu deschiderea cailor respiratorii si cresterea frecventei cardiace (tahicardie). Apneea nocturna obstructiva este favorizata de greutatea supraponderala, prezenta polipilor nazali si a amigdalelor marite de volum, de dormitul pe spate (decubit dorsal) si barbia indreptata spre piept in timpul somnului.
Apneea nocturna poate fi determinata de o obstructie (ingustare) a cailor aeriene superioare, de o tulburare functionala a musculaturii respiratorii sau de alte patologii (de exemplu insuficienta cardiaca). Indiciul principal al apneei nocturne il constituie sforaitul tare, neregulat. Tulburarile de somn, printre care si apneea noctura, duc la probleme de concentrare si dispozitie sufleteasca oscilanta.
Pentru intermedierea diagnosticului se fac investigatii sangvine, de testare a functiei pulmonare si a somnului. Netratat, sindromul de apnee nocturna poate duce la boli cardiace si pulmonare (de exemplu insuficienta cardiaca dreapta, hipertenstiune pulmonara). In cele mai multe cazuri se dovedesc de ajutor unele masuri generale, cum ar fi renuntarea la alcool (mai ales seara), intervalele regulate de somn, adoptarea unei pozitii de decubit lateral in timpul somnului, scaderea greutarii corporale la supraponderali, indepartarea chirurgicala a polipilor nazali, respectiv a amigdalelor faringiene (daca este cazul). Daca aceste masuri nu dau rezultate, se poate folosi in timpul somului un dispozitiv de sprijinire a respiratiei (in combinatie cu o masca respiratorie) care are rolul de a mentine deschise caile respiratorii prin exercitarea unei mici presiuni, actionand astfel si impotriva sforaitului.
Se presupune ca sindromul de apnee nocturna este determinat de doua cauze. In 90 % din cazuri apneea apare datorita unui fenomen obstructiv al musculaturii faringiene. Inchiderea cailor repiratorii duce la scaderea cantitatii de oxigen si cresterea celei de dioxid de carbon din sange, cu modificarea negativa a frecventei caridiace (bradicardie). Cresterea concentratiei de dioxid de carbon duce la exacerbarea stimului repirator la nivel cerebral si astfel la hiperventilatie cu deschiderea cailor respiratorii si cresterea frecventei cardiace (tahicardie). Apneea nocturna obstructiva este favorizata de greutatea supraponderala, prezenta polipilor nazali si a amigdalelor marite de volum, de dormitul pe spate (decubit dorsal) si barbia indreptata spre piept in timpul somnului.
