Tiroidita Hashimoto
Aceasta afectiune, denumita si gusa limfadenoida, este o boala inflamatorie cronica frecventa a tiroidei, in care factorii autoimuni joaca rolul principal. Apare cel mai frecvent la femei de varsta medie si este cea mai frecventa cauza de gusa sporadica la copii. Evidentierea participarii factorilor autoimuni include infiltrarea limfocitara a glandei si prezenta unor concentratii serice crescute de imunoglobuline si anticorpii de grup sanguin, anticorpi indreptati impotriva mai multor componente ale tesutului tiroidian.
Tiroidita Hashimoto coexista, de asemenea, cu o oarecare frecventa, cu alte afectiuni de natura autoimuna, ca anemia pernicioasa, sindromul Sjogren, hepatita cronica activa, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, insuficienta suprarenaliana, diabetul zaharat si chiar boala Graves. Aceste afectiuni, ca si boala Hashimoto, apar frecvent la membrii familiei pacientilor cu boala Hashimoto. A fost observata o asociere a HLA-DR3 si -DR5 cu formele atrofice si respectiv gusogene de boala Hashimoto.
Gusa este manifestarea cea mai caracteristica. Marirea implica intreaga glanda, fara a fi obligatoriu simetrica. in mod tipic, consistenta este ca de cauciuc, marginile sunt festonate, iar aspectul general al glandei este pastrat. Lobul piramidal poate fi proeminent. La debutul bolii meolismul este normal, totusi chiar si atunci scaderea rezervei tiroidiene se manifesta deseori printr-o crestere a TSH-ului seric.
Dupa ce afectiunea progreseaza poate surveni insuficienta tiroidiana, la inceput asimptomatica, din cauza inlocuirii progresive a parenchimului tiroidian cu limfocite sau tesut fibros. Insuficienta tiroidiana este intai evidentiata de cresterea concentratiei serice de TSH. La femeile insarcinate cu titruri crescute de anticorpi riscul de esec poate fi mai mare, independent de starea tiroidei.
Tiroidita Hashimoto coexista, de asemenea, cu o oarecare frecventa, cu alte afectiuni de natura autoimuna, ca anemia pernicioasa, sindromul Sjogren, hepatita cronica activa, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, insuficienta suprarenaliana, diabetul zaharat si chiar boala Graves. Aceste afectiuni, ca si boala Hashimoto, apar frecvent la membrii familiei pacientilor cu boala Hashimoto. A fost observata o asociere a HLA-DR3 si -DR5 cu formele atrofice si respectiv gusogene de boala Hashimoto.
Gusa este manifestarea cea mai caracteristica. Marirea implica intreaga glanda, fara a fi obligatoriu simetrica. in mod tipic, consistenta este ca de cauciuc, marginile sunt festonate, iar aspectul general al glandei este pastrat. Lobul piramidal poate fi proeminent. La debutul bolii meolismul este normal, totusi chiar si atunci scaderea rezervei tiroidiene se manifesta deseori printr-o crestere a TSH-ului seric.
Dupa ce afectiunea progreseaza poate surveni insuficienta tiroidiana, la inceput asimptomatica, din cauza inlocuirii progresive a parenchimului tiroidian cu limfocite sau tesut fibros. Insuficienta tiroidiana este intai evidentiata de cresterea concentratiei serice de TSH. La femeile insarcinate cu titruri crescute de anticorpi riscul de esec poate fi mai mare, independent de starea tiroidei.
Uneori pacientii prezinta hipertiroidie in asociere cu existenta unei glande tiroide neobisnuit de dura si cu titruri crescute de anticorpi antitiroidieni circulanti, o combinatie care sugereaza, probabil corect, existenta concomitenta de boala Graves si tiroidita Hashimoto („Hashitoxicoza\"). In alte cazuri, hipertiroidia poate surveni la un pacient diagnosticat cu tiroidita Hashimoto, datorandu-se probabil aparitiei unor clone de limfocite care produc anticorpi stimulatori anti-recep-tor TSH.
Comentarii