Anovulatia cronica
Anovulatia cronica reprezinta circa 80% dintre problemele endocrine ginecologice; femeile cu anovulatie cronica nu reusesc sa ovuleze spontan dar pot ovula sub tratament adecvat. Ovarele acestor femei nu secreta estrogeni dupa modelul ciclic normal si este necesar sa se faca diferentierea intre femeile care produc suficienti estrogeni pentru a avea sangerare de sevraj dupa tratament cu progesteron si cele care nu reusesc sa produca suficienti estrogeni pentru a putea avea sangerarea de sevraj dupa terapia progesteronica ,care adesea au disfunctie hipotalamo-hipofizara.
Anovulatia cronica este de doua tipuri:
- anovulatia cronica cu estrogeni prezenti ;
- anovulatia cronica cu estrogeni absenti.
Femeile cu anovulatie cronica care sufera sangerare de sevraj dupa terapie cu progesteron se spune ca sunt intr-o stare de ‘estrus’ datorata productiei aciclice de estrogeni. Cel mai comun termen pentru aceasta afectiune este boala ovariana polichistica (BOPC),un sindrom caracterizat de urmatoarele semne si simptome ;
- infertilitate;
- hirsutism (dezvoltare la femeie a unei pilozitati excesive si cu aspect de pilozitate masculina.);
- obezitate;
- amenoree sau oligomenoree (flux sanguine diminuat al menstruatiei sau lipsa menstruatiei).
Femeile cu anovulatie cronica care au productie scazuta sau absenta de estrogeni si care nu au sangerare de sevraj dupa tratament cu progesteron prezinta de obicei afectiuni ale hipotalamusului sau ale hipofizei.Aceste paciente cu anovulatie cronica au in mod obisnuit hipogonadism hipogonadotropic datorat fie bolii hipofizare, fie datorata unei afectiuni a sistemului nervos central.
Hipogonadismul hipogonadotropic izolat asociat cu defecte ale mirosului este cunoscut ca sindrom Kallman, iar femeile afectate prezinta infatilism sexual, au un defect de sinteza sau de eliberare a LHRH ce duce la anovulatie cronica. Mai obisnuit ,deficienta gonadotropica ce duce la anovulatie cronica se crede ca apare datorita tulburarilor functionale ale hipotalamusului sau centrilor nervosi superiori.
O forma extrema de anovulatie cronica cu scadere in greutate este anorexia nervoasa caracterizata prin aparitia la femeia tanara a amenoreeiasociata cu pierderemasivain greutate, aversiune fata de alimentatie si crestere in greutate, varsaturi autoprovocate,emaciere extrema (slăbire pronunţată)si imagine corporala deformata.
Anovulatia cronica este de doua tipuri:
- anovulatia cronica cu estrogeni prezenti ;
- anovulatia cronica cu estrogeni absenti.
Femeile cu anovulatie cronica care sufera sangerare de sevraj dupa terapie cu progesteron se spune ca sunt intr-o stare de ‘estrus’ datorata productiei aciclice de estrogeni. Cel mai comun termen pentru aceasta afectiune este boala ovariana polichistica (BOPC),un sindrom caracterizat de urmatoarele semne si simptome ;
- infertilitate;
- hirsutism (dezvoltare la femeie a unei pilozitati excesive si cu aspect de pilozitate masculina.);
- obezitate;
- amenoree sau oligomenoree (flux sanguine diminuat al menstruatiei sau lipsa menstruatiei).
Femeile cu anovulatie cronica care au productie scazuta sau absenta de estrogeni si care nu au sangerare de sevraj dupa tratament cu progesteron prezinta de obicei afectiuni ale hipotalamusului sau ale hipofizei.Aceste paciente cu anovulatie cronica au in mod obisnuit hipogonadism hipogonadotropic datorat fie bolii hipofizare, fie datorata unei afectiuni a sistemului nervos central.
Hipogonadismul hipogonadotropic izolat asociat cu defecte ale mirosului este cunoscut ca sindrom Kallman, iar femeile afectate prezinta infatilism sexual, au un defect de sinteza sau de eliberare a LHRH ce duce la anovulatie cronica. Mai obisnuit ,deficienta gonadotropica ce duce la anovulatie cronica se crede ca apare datorita tulburarilor functionale ale hipotalamusului sau centrilor nervosi superiori.
O forma extrema de anovulatie cronica cu scadere in greutate este anorexia nervoasa caracterizata prin aparitia la femeia tanara a amenoreeiasociata cu pierderemasivain greutate, aversiune fata de alimentatie si crestere in greutate, varsaturi autoprovocate,emaciere extrema (slăbire pronunţată)si imagine corporala deformata.
